Cum sa petreci singur sarbatorile: 3 Sfaturi utile si practice

Dragă persoană singură,

Nu știu de ce ești singură (sau singur - mă refer la ambele sexe chiar dacă folosesc femininul - sunt femeie, nu?), dar vreau ca tu să știi că nimeni nu este singur - chiar dacă așa pare.
Te-ai despărțit de persoana dragă de comun acord? 
Iubitul preferă păpușa gonflabilă în locul tău? 
A plecat iubita cu unul cu BMW? 
S-a mutat înapoi cu maică-sa căci nu găteai la fel de bine ca ea și nu-i strângeai șosetele de pe jos și din congelator?

Aș putea descrie 1 milion de scenarii care mai de care mai comice, sau dimpotrivă, extrem de tragice, dar hai să facem haz de necaz - e sfârșit de an, nu-l încheia cu lacrimi pe față. Nu se merită.
Dacă te-ai despărțit de cineva (care mai e printre vii), sigur a fost dintr-un motiv foarte, foarte bine întemeiat. 

  • Poate nu erați compatibili.
  • Poate te trăda cu tot ce mișcă.
  • Poate era dependent de părinți, de jocuri, de alcool sau și mai rău, de droguri.

Cum am zis în postările intitulate „Cum să uiți pe cineva”, îți las linkurile mai jos dacă nu le-ai citit, că ai lăsat sau ai fost lăsată, durerea, în multe cazuri, este la fel de mare.
Dar dacă v-ați lăsat, a fost pentru că lucrurile nu mergeau așa cum voiai tu, sau așa cum voia el.
Dacă părinții s-au băgat, atunci e și mai rău pentru că nu poți lupta împotriva lor.
Părinții, în general, vor doar binele copilului lor. Nu-i judeca și nu le purta pică. Vei fi și tu părinte la rândul tău și vei face la fel.
Lasă-mă să-i judec și să-i critic eu. Eu n-am copii, n-am cum să ajung ca ei. Ha!
Zic asta pentru că am avut de-a face cu un bărbat-copil care mi-a mâncat zilele cu dependența lui de părinți... Stai, sau era invers? Ei erau dependenți de el?
Nu-mi amintesc, cred că toți erau dependenți unul de altul.
Cel mai rău a fost că părinții lui mă plăceau și erau oameni buni, dar eu n-am putut să văd ce se petrecea în fiecare zi între ei.
În orice caz, nu despre mine și relațiile mele dezastruoase vreau să vorbesc astăzi.

Scriu această postare ca să-ți dau câteva sfaturi utile și idei practice în legătură cu petrecerea sărbătorilor (oricare) fără un partener sau complet singură.
Eu sunt singură, am fost aproape întotdeauna singură de sărbători (oricare) și ce crezi?
N-am murit!
Deci, mai întâi de toate, vreau să te asigur că nu vei muri nici tu.
Asta dacă nu faci vreo prostie și te duci naibii aiurea.
Păi ce, crezi tu că mârșavul ăla ar vărsa vreo lacrimă? 
În ruptul capului! Ba chiar se va bucura. Parcă-l văd dansând...
Pe bune. Nu lua decizii vitale din cauza unei relații care s-a sfârșit.
Toți am pierdut măcar o persoană în viață. Toți - sau majoritatea - am crezut că nu vom reuși să trăim fără ea.
Dacă toți cei care au fost lăsați, trădați sau au lăsat ar fi făcut asta, lumea ar fi goală acum.
Nu crezi? 
Deschide ochii sufletului și vezi dincolo de durerea ta.
Nimeni nu este singur în durere, mai ales.

Și-acum, după toată aberația asta filozofică, permite-mi să-ți dau ideile menționate mai sus.

Dacă ești singură (sau singur) - fie acasă la părinți, cu copiii, cu colegi de apartament, sau acasă la tine - nu trebuie să te simți singură pentru că lumea este plină de oameni.

Ai fost cumva invitată la o petrecere, în acest caz, de sfârșit de an? 
Du-te! Nu cumva să nu mergi. Du-te și nu te vei căi.
Dacă acolo întâlnești pe cineva care-ți place? 
Știi că cuiul scoate cuiul? 
Nu știu cine a zis asta, dar jur, acum că mă gândesc bine, nu are sens.
Dar nu era literar. Se referea la adicții. Hmm. Acum mi-am dat seama.

Cum sa petreci singur Revelionul de Cristina G.
Photo credit: Pixabay

1.
Acum, dacă nu ai fost invitată nicăieri, ce-ar fi dacă ai da tu o petrecere? 
Da, în ultimul moment. Nu-i bai.
Știi tu câte persoane sunt singure de Revelion (sau orice sărbătoare)? 
Nu știi. Eu știu pentru că acum câțiva ani am decis să dau o petrecere chiar cu o zi înainte de ultima zi din an.
Am crezut că n-are să vină nimeni, dar mi s-a umplut casa.
Petrecerea o dădusem pentru ei că i-am văzut abătuți și vai de ei, dar chiar nu m-am gândit că o să vină. Eu, sunt cam cu fundul în sus și nu m-aș fi dus, dar ei au venit. Toți. Ba chiar au mai adus și străini care nu aveau unde să meargă.
A fost o noapte super.
Un copilaș de vreo 20 de ani s-a dat la mine. Nu m-a încântat, dar nici nu m-a deranjat.
Eram toți amărâți și vai de noi. Ne-a prins bine.

Nu trebuie să gătești cine știe ce.
Ai paste? 
Fa salate din paste (de exemplu). Caută rețete pe blogurile mele:
Sau caută unde vrei tu, sunt milioane de rețete rapide, economice, practice online.
Poate ai cumpărat cărțile mele de bucate, nu știu, zic.
Cărțile mele se găsesc în ambele formate (electronice și de hârtie) peste tot online.

Eu fac mămăligă cu ouă fierte anul ăsta. Jur. Aș fi vrut niște slănină afumată să o prăjesc, dar asta e. Asta am, asta fac. Și toată noaptea am să mă uit și-am să ascult trosnetul lemnelor în căminul altora.
Asta până când voi fi reușit să am și eu așa ceva.



2.
Idea asta este favorita mea. 
Du-te să petreci Revelionul cu o persoană neputincioasă care nu are pe nimeni în preajmă - acasă la ea, în spital sau la casa de bătrâni.
Un vecin, un prieten al părinților sau bunicilor tăi, sau chiar un străin.
Dacă-i acasă la ei, du-te ziua să faci puțină curățenie și să gătești o supă ceva.
Acesta este cel mai minunat fapt pe care-l poți face în toată viața ta.
Nu costă nimic.
Te vei simți realizat și mulțumit de tine.
Toate problemele tale vor păli în comparație cu situația omului neputincios.

3. 
Stai singură dacă chiar ești distrusă complet și nu te poți ridica din pat. Poate despărțirea este încă proaspătă. Poate numai acum durerea te-a ajuns și răpus. Poate s-au întâmplat mai multe rele în lanț și ai căzut.
Nu te simți vinovată. Dă-ți ceva timp să-ți revii. Plângi dacă așa simți.
Plânge cât vrei. Urlă, dar să nu te audă vecinii că te bagă în cămașă de forță și crede-mă, nu vrei să fii internată la psihiatrie în noaptea de Revelion. Am auzit istorii de groază petrecute în această noapte în acea secție. Mai ceva ca la Halloween.

Cumpără ceva dulciuri și o sticlă de șampanie. Cu alcool, fără, ieftină, scumpă, cum îți place și-ți permiți.
Fă o baie sau un duș lung.
Pune-ți cremă pe tot corpul.
Fă-ți unghiile, dă-te cu ruj.
Și dacă ești bărbat, ce? 
Oricum nu te vede nimeni. Ia rimelul, oja și rujul. Colorează-te cum vrei, unde vrei. E corpul tău.
Însă, te sfătuiesc prietenește să nu te pună păcatul să faci un video, ori poze și să publici tot pe toate rețelele de socializare.
Vei fi de râsul lumii pentru un an întreg și pentru restul vieții tale. Neah. Stai departe de rețelele de socializare. Toți se dau șmecheri aici. Toți sunt fericiți, bogați și împliniți... Le curge aurul printre degete și orgoliul crește... crește de ajunge la cer, ba chiar dincolo de cer. Îl sufocă și pe Dumnezeu în aur.
Da.
Și eu mă dau smecheră, da.
Ce, eu nu-s om? 
Da, dar nu-s bogată. N-am cum ce să mă laud.
Stau închisă-n casă și scriu mereu. Nu mă plâng, dimpotrivă. Fac ceea ce am vrut întotdeauna să fac.

Nu intra în noul an cu lacrimi pe față. 
Sărbătorește un nou început.
Dă-ți toată silința să zâmbești.
Dacă nu suferi de aphantasia, îți sugerez din toată inima mea să-ți creezi viitorul pe care-l vrei în mintea ta = vizualizare, și să te gândești la el până când se îndeplinește.

Citește, uită-te la televizor, reflectă asupra trecutului și fă-ți planuri pentru viitor. 
Apoi îmbată-te și culcă-te. Nu cumva să-ți suni fostul.
Nu merită. E cu alta acum. Alta care-i mănâncă banii și-l ține de prost.
Te va căuta în câteva luni când va descoperi că tot tu ești mai bună. Aia nu știe să gătească.
Îl primești înapoi? 
Eu zic să nu, dar e treaba ta, viața ta.

Dacă ai bani și-ți permiți, ar fi fain să mergi la o stațiune balneoclimaterică. Umple-ți bateriile pentru noul an.
2018 a fost un an negativ pentru multe persoane, nu numai pentru tine.

Pentru mai multe idei și sfaturi, citește aceste postări (click pe ele - ai grijă că te duc pe alte bloguri):
Ai timp, doar nu lucrezi de Revelion?
Dacă lucrezi, îmi pare rău pentru tine.
Sper că ești plătită dublu.

Doresc tuturor un an îmbelșugat în toate, numai nu în aroganță și superbie.


Cristina Gherghel

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu